Planoarele la AERO FRIEDRICHSHAFEN 2009

AEROFRIEDRICHSHAFEN 2009

Dl. Virgil Lupas, pilot si instructor la Aeroclubul Oradea, ne relateaza despre prezentarile de planoare de la Tirgul de Aviatie Generala, AEROFRIEDRICHSHAFEN 2009

În intervalul 02-05 aprilie la Friedrichshafen, undeva prin vestul germaniei, a avut loc cel mai mare salon aeronautic deschis aeronavelor mici si aviatiei generale.

România a fost „reprezentată” palid de un stand al Regional Air Service, de un stand mixt Pilot magazin+Vampair şi câteva exponate ale Aeroclubului Romaniei la standul ROTAX unde Fly level a fost prezentat ca reprezentant ROTAX în Romania.

În cea mai mare hală a complexului expoziţional , Pavilionul A1, au fost prezentate planoare şi motoplanoare.

Dacă la nivelul modelelor s-a constatat o stagnare, ne fiind nici o lansare de produs nou, am putut observa o preocupare deosebită pentru a alege noi soluţii de motorizare a planoarelor de performantă. Astfel se constată o largire a folosirii motoarelor electrice la planoarele de 15m şi ultrauşoare.

Aceste motoare, cu puteri de până la 20 kW asigură planorului fie o decolare independentă şi una sau maxim două urcări de 600 – 700m în situatii de ”criză” de ascendenţe, fie in cazul decolării remorcat mai multe astfel de urcări.

Folosirea acestor motoare electrice evoluate, de tip brushles, se înscrie în trendul ecologist ce există in lume la ora actuală.

Gabaritul şi forma acestor motoare fac utilizarea lor mai avantajoasă din punct de vedere „eficienţă aerodinamică” permiţând o construcţie mai curată ( nu au radiator de răcire sau sistem de eşapament care să genereze pierderi aerodinamice), dar fiind limitată perioada de funcţionare, din cauza capacităţii acumulatorilor, constructorii de planoare mari nu sunt tentaţi de aceste motoare.

Reţinerea acestorconstructori are două motive importante: în primul rând din cauza puterii mici a motoarelor din această clasă iar în al doilea rând din cauza masei destul de importante a bateriei de acumulatori (în jur de 50 kg). Un al treile motiv ce limitează folosirea motorului electric la planoare este timpul de folosire care este redus (sub 30 minute de funcţionare). La această soluţie, constructorul trebuie să facă un compromis între greutatea aeronavei şi timpul de utilizare a propulsorului. De asemenea preţul planorului este influenţat de acest sistem şi folosirea unor acumulatori performanţi ridică preţul de achiziţie şi exploatare a planoarelor.

O altă soluţie promovată de curând şi bine reprezentată la salon este propulsia reactivă la planoare.

La acest capitol au fost prezente două modele de motor reactiv montate pe planoare.

Aceste motoare, prin gabaritul lor redus şi forma lor sunt poate cele mai adecvate pentru aplicaţia cu motor escamotabil.

Motorul reactiv este dezavantajat de eficienţa redusă a propulsiei reactive la viteze mici, viteze specifice zborului planoarelor.

Căldura jetului de aer poate crera şi ea probleme în cazul folosiri acestor motoare pe planor ştiut fiind că acestea sunt realizate din materiele compozite ( Kevlar, răşini armate cu fibră de carbon, etc) care sunt sensibile la căldură.

Tehnologic, problema realizării acestor motoare pare a fi rezolvată şi există capacitatea de producţie în serie a lor.

De fapt este vorba de o „civilizare” a unor tehnologii miltare, motoarele acestea fiind folosite de ani de zile la construcţia rachetelor de croazieră şi a avioanelor spion fără pilot.

Aerodinamic, soluţia este fericită iar din punct de vederea al raportului masă/tracţiune motorul reactiv este cel ma eficient. Mecanismul de escamotare a unui astfel de motor este simplu şi compact. Iar gabaritul motoarelor fiind mic nici ansamblul de capote nu este complicat.

Dacă facem abstracţie de problema eficienţei la viteze mici, problemă parţial rezolvată prin alegerea unui sistem cu dublu flux ( o parte din aerul de la compresor este folosită direct pentru propulsie şi care prin diluţie cu gazele evacuate de turbină măresc tracţiunea motorului şi reducând temperatura acestora protejează structura planorului) putem afirma că avem în faţă o soluţie de viitor.

O altă direcţie pe care industria construcţiei de planoare se dezvoltă este planorul biloc de performanţă. Astfel toţi marii producători au prezentat un astfel de planor dar cele mai impresionante au fost modelele ASH 30 Mi şi DG 1000. Tot la acest capitol putem înscrie şi modelul PW6, o variantă biloc a planorului PW 5 din clasa mondial.

Motoplanoarele au fost bine reprezentate la acest salon.

Stemme, fabricantul local de top şi cinstit vorbind cel mai puternic fabricant de motoplanoare din lume nu a prezentat noutăţi. Ei au avut două motoplanoare ce se fabrică de ani de zile la care s-a lucrat numai la optimizări. Alături de ei austriecii de la Diamond aircraft cu DIMONA lor şi Scheibe, cu clasicul său Falke acum cu motor cu turbocompresor( foto) reprezintă eşalonul consacraţilor în domeniu care au ales soluţii conservatoare.

Tânăra garda a fost bine reprezentată prin fabricanţii de avioane ultrauşoare care încearcă să abordeze clienţii cu o ofertă ce prezintă prin motoplanorul ultrauşor un amestec interesant între planor şi avion.

Cea mai spectaculoasă piesă la acest capitol este motoplanorul VIVA de la TL aircaft care fabrică şi elegantul STING. Spectaculoasă este atât soluţia de amenajare a cabinei cu două locuri alăturate, cât şi amplasarea aripii.

Motoplanoarele cu tren principal de aterizare cu o singură roată au în general aripa sus. Avînd la dispoziţie modulul central de la Sting, cei de la TL aircraft au creat un motoplanor original care impresionează şi prin soluţia tehnică aplicată la elice. Aici întâlnim o soluţie preluată de la aeromodelişti, palele elicei se pilază pe fuzelaj în locaşuri speciale amplasate sub geamul cabinei.

În contrast cu ei cei de la UFM, tot cehi, prezintă modelul LAMBADA cu două variante de aripă, una de 15m anvergură pentru a fi motoplanor autentic şi una de 13 m pentru a avea un hibrid de motoplanor / avion ULM. La acesta nu s-a acordat o atenţie specială curăţeniei formelor fapt pentru care, pastrând o linie clasică, s-a obţinut un motoplanor cu performanţe banale şi numai posibilitatea de a folosi două variante de aripi face modelul interesant.